Clothing | Îmbrăcăminte (conform anotimpului, evenimentelor)

În ultima perioadă, articolele vestimentare nu mai au rolul de a ne proteja sau de a ne ține de cald, ci de a deveni accesorii ale personalității noastre, amprenta stării de spirit sau a poziției sociale. În trecut, hainele și încălțămintea se cumpărau numai cu ocazii speciale, în perioada sărbătorilor religioase. În prezent, există o varietate mare de materiale, culori și modele. Evoluția societății nu și-a pus amprenta și asupra puterii de cumpărare și oamenii reușesc să găsească articole vestimentare la un preț accesibil, deși mai întâlnim zone defavorizate unde copiii nu au cu ce se îmbrăca pentru a merge la școală.

Rochii frumoase pentru petrecere, şaluri strălucitoare şi haine din blană artificială alcătuiesc colecţiile de haine de ocazie pentru fete.

Deși aparent aceste aspecte sunt lipsite de importanță, hainele și încălțămintea intră în contact direct cu noi și ne pot influența sănătate sau starea de spirit.

Fig. 23 – Rochie adolescente

România este una dintre puținele țări din lume unde, în anii 2000, unii oameni de la sat încă mai poartă costume tradiționale și în zilele de lucru, nu numai cu ocazia anumitor sărbători. România se remarcă print-o varietate extraordinară de costume populare.

În mare, costumele populare românești se pot împărți în șapte regiuni folclorice. Confecționarea costumului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând azi o adevărata măiestrie atât în obținerea și decorarea țesăturilor cât și a broderiilor. Portul popular are aceeași structură pe tot teritoriul țării dar se deosebește de la o regiune la alta prin amănunte cum ar fi croiala, forma și culoarea.

Fig. 24 – Câteva modele de costume populare românești
Fig. 24 – Câteva modele de costume populare românești
Fig. 24 – Câteva modele de costume populare românești
Fig. 24 – Câteva modele de costume populare românești

Ia este piesa de rezistență a costumului tradițional românesc, această componentă vestimentară inspirând mari creatori de modă din întreaga lume. Ia este simbolul României, fiind sărbătorită în ziua de Sânziene (24 iunie).

Fig. 25 – Ia românească la Săptămâna modei de la Paris

Elementele de bază în compoziția iei sunt umărul (cusătura ce unește mâneca de părțile din față și spate ale iei), încrețul, altița (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iei), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și bibilurile sau cheițele (cusături de îmbinare a bucăților de material).

Modelele broderiilor și podoabelor diferă de la o zonă la alta pe meleagurile locuite de români de la Nistru până în Banatul sârbesc.[1]

Ia de Suceava are culori sobre, dar plăcute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde închis.

Cea de Câmpulung e plină de roșu și negru și se lucrează cu fir gros, buclat, care dă volum.

În Vrancea, apare o geometrie puternică și culori tari: roșu, negru, albastru, verde, ocru – contraste; dar și o croială specială a mânecii: efectul de spirală nu e dat de râuri costișați ci de croiala mânecii, care este răsucită.

În Vlașca și Ilfov se folosesc culori calde, mai multe nuanțe de roșu, auriu, ocru.

În Romanați se folosește o combinație de albastru tare cu roșu și vișiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. În Gorj, mai ales în nord, se folosește doar negru (și ocru pentru încreț) – influență clară dinspre zona “Săliște”. În schimb compoziția, motivele, sunt foarte dinamice: colul morii, stele, spirale, coarnele berbecului, cârlige, etc. În Argeș și Vâlcea, de asemenea apar compoziții monocrome, dar e vorba de roșu închis și vișiniu, mai rar doar negru.

Cămășile specifice din Dobrogea, din Banat, Oaș, Maramureș, Transilvania: Hunedoara, Săliște, Apuseni, Bihor, Năsăud, Târnave, fiecare are o personalitate aparte deși unele sunt și ele compuse tot din 4 foi și încrețite la gât, au și elemente aparte în croială: ciupag, fodor, latcă. Ornamentele sunt specifice: în tablă, ciocănele, picături, umeraș, ‘peste cot’ etc.

Fig. 26 – Regina Maria a României și fiicele ei în costum popular românesc

În România ia este purtată de toate categoriile sociale, de la țărani la intelectuali, atât în mediul rural, cât și în mediul urban, costumul popular revigorându-se în societatea post-modernă.

Fig. 27 – Nuntă în stil tradițional în 2017

Bibliografie:

[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Ie_(vestimenta%C8%9Bie)

image_pdfimage_print
Scroll Up