Traditions | Tradiții

Poate că nici un alt lucru nu poate defini mai bine spiritul unui popor decât vechile sale tradiţii şi obiceiuri.Călătorul venind din Occident va fi surprins să descopere că România este un loc cu multe legende, mituri şi tradiţii păstrate de-a lungul vremurilor.Aici, diferite momente ale anului, zilele religioase – Paştele, Crăciunul – precum şi momentele relevante pentru calendarul agricol – recoltarea, culesul – se celebrează cu mare bucurie prin festivaluri şi sărbători.

Turiştii sunt fascinaţi de vechile dansuri populare româneşti, cum ar fi „căluşarii” sau „hora” – combinând mişcări elegante şi versuri satirice cu ritmuri ale dansului.

Căluşarii este un dans ritual de iniţiere, în timp ce hora poate fi dansat de toţi sătenii, mai ales duminică.Călătorii care nu sunt obişnuiţi cu astfel de evenimente vor ajuta, amuzaţi şi înspăimântaţi, curioşi şi rezervaţi, dar în momentul în care înţeleg mesajul dansului şi îşi dau seama că, de fapt, ajută la reconstruirea unor vremuri străvechi, îşi vor aminti emoţia de la acel moment unic.

Învârtita, Haţegana, Bătuta şi Banu Mărăcine sunt alte dansuri specifice altor zone, care se diferenţiază prin felul în care combină mişcările şi paşii.

La Crăciun şi la Revelion, copiii şi tinerii merg la colindă din casă de casă. În unele regiuni, ei dansează cu măşti populare pe faţă şi recită discursuri. Pentru efortul lor, primesc fructe şi prăjituri de casă. Cele mai cunoscute colinde sunt Steaua, Pluguşorul, Sorcova şi Capra.

Boboteaza (6 ianuarie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) marchează prima săptămână a lunii ianuarie. Este momentul în care românii merg la biserică să ia apă sfinţită, folosită pentru vindecare şi purificare.În satele şi oraşele din împrejurimi, tinerii concurează pentru a aduce la ţărm crucea pe care preotul o aruncă în apele îngheţate.Cei care reuşesc au succes în noul an.Este momentul în care se crede că apele sunt sfinte, de aceea femeile nu spală în următoarele 8 zile.

Mărţişorul (1 martie) este sărbătoarea care aduce speranţă, optimism şi credinţă într-un viitor mai bun, an de an.Simbolul este un şnur alb şi roşu, cu un pandantiv (o monedă, o cochilie), pe care părinţii o legau de articulaţiile copiilor lor, iar băieţii le oferă fetelor în semn de noroc şi de sănătate.În Dobrogea, mărţişorul este purtat până la venirea berzei, apoi este aruncat în uşile, ferestrele şi pe coarnele animalelor pentru a arunca spiritele rele şi pentru a invoca viaţa.

Paştele este sărbătoarea pe care românii o vor asocia întotdeauna cu ouăle roşii ciocnite. În timpul Paştelui, ouăle sunt ciocnite conform unui ritual specific: bărbatul ciocneşte capul oului său împotriva capului oului deţinut de un tovarăş de masă, spunând: “Hristos a înviat!” şi el se răspunde: “Adevărat a înviat!” În prima zi de Paşti, este obişnuit să poarte haine noi, ca un semn al purificării trupului şi sufletului.Mâncarea este o oportunitate de a aduna familia şi este alcătuită, în afară de ouăle roşii, de mâncăruri tradiţionale, cum ar fi caş, ridichi proaspete şi salată verde, friptură de miel şi pască.

Arhitectura populară românească este păstrată astăzi mai ales în mediul rural, dar şi în numeroasele muzee dedicate etnografiei. Arhitectura caselor, ceramica şi sculptura în lemn, pictura pe sticlă a icoanelor şi măştile populare, instrumentele muzicale şi broderia sunt toate minunile româneşti care s-au născut dintr-o abilitate predată de la tată la fiu de-a lungul veacurilor.În multe gospodării, hainele, covoarele şi broderiile sunt încă executate manual.Covoarele ţesute pe războaie sunt foarte apreciate pentru calitatea, culorile şi modelele lor.

Muzica a reprezentat întotdeauna unul dintre cele mai importante elemente ale vieţii româneşti.Doina, cântecul epic, precum şi versurile satirice de la sărbători (hora, nuntă, petrecere de botez) fac parte dintr-un repertoriu deosebit de bogat.

Costumele populare îmbină broderii complicate şi culori vii în modele care de obicei reprezintă flori şi animale convenţionale (Ţara Românească şi Oltenia) sau forme geometrice (Transilvania). Fiecare regiune are costume reprezentative. Dar peste tot, femeile poartă baticuri colorate şi bărbaţii cuşme de lână de miel. În Maramureş, aceste cuşme sunt foarte înalte, fără boruri şi decorate în diverse modele. Ele sunt cunoscute sub numele de „clop”.

OBICEIURI TRADIŢIONALE ÎN ZONA SUCEAVA

Obiceiuri din cadrul sărbătorilor de iarnă

Sfântul Andrei (30 noiembrie) – zi precedată de noaptea strigoilor, în care încărcătura magică este deosebită (vrăji, prevestiri etc.);

Moş Nicolae (6 decembrie) – din categoria sfinţilor Moşi, Nicolae este un personaj blajin şi înţelept, care ajută văduvele şi orfanii, înlesneşte măritişul fetelor sărace şi aduce daruri copiilor;

Ignatul porcului (20 decembrie) – zi în care se sacrifică porcul;

Ajunul Crăciunului (24 decembrie) – pregătirea mesei de Ajun şi datina colindatului (datină deschisă de copii, continuată de cetele de tineri şi susţinută de gospodarii tineri, vârstnici şi chiar bătrâni până la Bobotează);

Ziua de Crăciun (25 decembrie) – umblatul cu steaua şi colindatul irozilor, o formă de teatru popular-religios practicată de mici grupuri de tineri, constituiţi în personaje biblice (Irod împărat, craii Baltazar, Gaşpar şi Melchior, îngerul, ciobanul etc.);

Anul Nou – jocurile cu măşti (caprele, urşii, căiuţii, arnăuţii, împăraţii, nunta, bunghierii etc.), urăturile (pluguşorul);

1 ianuarie – „semănatul” practicat de copiii care aruncă boabe de grâu prin case şi adresează gazdelor urări de bine, sănătate şi belşug;

Boboteaza – procesiunea de sfinţire a apelor, confecţionarea crucii de gheaţă, stropirea gospodăriilor, livezilor, animalelor şi oamenilor cu apă sfinţită (aghiasmă), strigăte (Chiraleisa, în traducere „Doamne miluieşte”), zgomote sau aprinderea focurilor ritualice (Ardeasca).

Alte sărbători de peste an

Corelate cu ocupaţiile tradiţionale şi strâns legate de calendarul religios, sărbătorile sunt în mare parte cu dată fixă şi prezintă interes cele concentrate primăvara:

40 de mucenici (9 martie, Pornitul plugului);

Sfântul Gheorghe (23 aprilie, Anul Nou Pastoral);

Paştele (încondeiatul ouălor, pregătirea mesei tradiţionale, participarea la slujba de înviere, sfinţirea coşului pascal, masa festivă, precum şi bătutul toacelor la biserici, trasul clopotelor, ciocnitul ouălor vopsite, udatul din a doua zi de Paşti, construirea scrâncioabelor etc.).

Ritualuri de trecere

Naşterea – cuprinde practici destinate ocrotirii copilului de deochi şi boli, obiceiuri de botez şi de petrecere (cumetria), precum şi obiceiuri la scăldăciune; la şase luni după botez, copilul trebuie să fie răscumpărat de către părinţi de la naşi, prin colaci şi alte daruri; la jumătate de an de la naştere, copilului i se taie “moţul” (obiceiul se practică astăzi la un an), prilej cu care se organizează o nouă petrecere familială.

Nunta – eveniment complex, cu implicaţii multiple, este prilej de bucurie şi petrecere pentru întreaga comunitate; cuprinde următoarele momente principale: peţitul (petrecere restrânsă, cu schimburi de daruri între miri şi discuţii legate de zestre între cuscri), logodna (schimbul inelelor, iertăciunea, schimbul semnelor între miri) şi nunta propriu-zisă (împodobirea miresei şi “bărbieritul” mirelui, deplasarea mirelui cu mare alai la casa miresei, “dezlegatul” porţii şi iertăciunea mirilor de la părinţi, pornirea nuntaşilor către biserică, cununia religioasă, masa de nuntă şi jocul, “dezhobotatul” miresei); la o zi după nuntă are loc “uncropul” o petrecere la care sunt invitaţi toţi cei care au participat la nuntă.

Înmormântarea – ceremonial desfăşurat pe parcursul a 3-4 zile, cuprinde o serie de obiceiuri şi tradiţii practicate după încetarea din viaţă a unei persoane: acoperirea sau întoarcerea cu faţa la perete a oglinzilor din casă, “scăldătoarea” defunctului (baie rituală de purificare), priveghiul, bocitul, pregătirea pomenilor şi împodobirea pomului de înmormântare, cortegiul funerar, înmormân­tarea; la 40 de zile, la şase luni şi anual, până la 7 ani după înmormântare, se fac o serie de pomeniri şi praznice pentru a se cinsti amintirea celui dispărut.

http://romaniatourism.com/traditions-folklore.html

https://travelguideromania.com/customs-traditions-romania/

https://en.wikipedia.org/wiki/Culture_of_Romania

http://www.uncover-romania.com/attractions/culture/traditions

http://www.turism-suceava.ro/index.php/cultura-si-mesteri/traditii-si-obiceiuri

http://delabucovina.ro/bucovina/traditii-si-obiceiuri/

image_pdfimage_print
Scroll Up