Religion | Religie

România nu are o religie de stat (conform art. 29 (5) din Constituția României, cultele religioase sunt autonome față de stat). Conform recensământului din 2011, 16.307.004 cetățeni, reprezentând 86,45% din populație, s-au declarat ortodocși, 870.774 s-au declarat romano-catolici (4,62% din populație), 600.932 reformați (3,19%), 362.314 penticostali (1,92%), 150.593 greco-catolici (0,8%), 112.850 baptiști (0,6%) ș.a.m.d. În Dobrogea, există o minoritate islamică (0,34%), compusă majoritar din turci și tătari. Există și un număr mic de atei (0,11%), agnostici, persoane care sunt nereligioase (0,1%) și persoane fără o religie declarată. Conform Annuario Pontificio, buletinul oficial al Sfântului Scaun, în aceeași perioadă, recensământul intern al Bisericii Catolice a numărat în România 1.193.806 credincioși romano-catolici (cu 165.405 persoane mai mult decât cele înregistrate de autoritățile române).

Potrivit unui studiu mondial, „Religiosity and Atheism Index”, realizat de institutul Gallup International, România se află în top 10 cele mai religioase țări din lume. Astfel, România se clasează pe locul șapte în lume, 89% din populație declarând că este religioasă, fiind singura țară din Uniunea Europeană care apare în top 10. Raportul mai arată că România este printre puținele țări în care numărul credincioșilor a crescut din 2005 până în 2012, de la 85% până la 89% persoane care se declară religioase.

În România sunt, la nivelul anului 2015, 18.436 de lăcașuri de cult. Din acestea, 14.765 sunt biserici, 359 de capele, 1.096 case de rugăciune, 47 de catedrale, 2 episcopii, 2 moschei, 76 de geamii, 286 de mănăstiri și 89 de sinagogi. În medie, anual, în România apar 90 de biserici noi, și acestea sunt doar cele ale ortodocșilor. După 1989 și până în prezent, bisericile ortodoxe s-au înmulțit cu aproximativ 2.000 de lăcașuri de cult în toată țara.

Marea Moschee din Constanța, cunoscută și drept Moscheea Carol, este un lăcaș de cult musulman din Constanța, monument de arhitectură, construit între anii 1910 și 1913.[1]

Fig. 15 – Moscheea Carol I din Constanța

La recensământul din 2011 au fost înregistrate 18 religii și culte religioase.

Predominantă este cea ortodoxă (16.307.004 din 20.121.641 de persoane), urmată de cea romano-catolică (870.774).

Fig. 16 – Dispunerea geografică a principalelor religii în România

Din secolul al VII-lea până la mijlocul secolului al XI-lea, aflându-se încă în calea popoarelor migratoare, poporul românesc, deși creștinat din epoca romană, nu găsește încă posibilitatea de a-și consolida existența statală și afirmarea culturală.

Expansiunea ungurilor în Ardeal și valurile ultimelor invazii barbare – ale pecenegilor, cumanilor și tătarilor au ridicat obstacole în calea înfiripării formațiunilor statale românești.

Spiritualitatea română a fost foarte mult influențată de puternicele ei legături cu lumea creștină ortodoxă – greacă si pravoslavnică. Românii au, astfel un sentiment unic de identitate pe care îl pot exprima două particularități ieșite din comun: fiind o insulă de latinitate într-o mare slavă, precum și singura țară latină de confesiune creștin-ortodoxă. Există și o importantă minoritate de români catolici (de ambele rituri romană și mai cu seamă unită), precum și comunități de români protestanți, mai ales apartenenți la biserici neo-protestante, ca cea penticostală, baptistă, adventistă, creștină după Evanghelie etc. În schimb, marea majoritate a românilor sunt ortodocși (peste 90%).

Mănăstirile și bisericile ortodoxe române există în toată România, dar, tradițional, doar câteva sunt construite pe o scară monumentală. Un mare număr de biserici de lemn sunt încă intacte în satele din Munții Carpați, dar, de departe, cele mai impresionante sunt Biserici de lemn din
Maramureș, care împinge lemn tehnica de construcție a limitelor sale.

Fig. 17 – Biserica de lemn din satul Breb, Jud. Maramureș, veche de cca. 500 de ani

Influențe bizantine pot fi găsite în cele mai multe clădiri, dar stilurile bisericilor românești au evoluat în diferite perioade de timp și în diferite regiuni.

Fig. 18 – Mănăstirea Bârsana, jud. Maramureș

În nordul Moldovei un anumit stil a fost folosit la construirea de mănăstiri, dintre care cele mai importante mănăstiri pictate sunt din Bucovina – Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO, cum ar fi cele de la Moldovița, Putna, Sucevița, și Voroneț.

Fig. 19 – Mănăstirea Voroneț, Jud. Suceava

În Muntenia Catedrala Curtea de Argeș este construită în stil bizantin, cu influențe maure, și un număr mare de biserici au influente grecești, în special cele construite în secolul 18, cum ar fi Biserica Stavropoleos din centrul Bucureștiului. În România a evoluat, de asemenea, stilul distinctiv brâncovenesc: mănăstirile de la Snagov și de la Sâmbăta de Sus, în Transilvania, sunt exemple clasice.

Fig. 20 – Mănăstirea Curtea de Argeș, locul în care sunt înmormântați o parte din membrii Casei Regale a României[2]

[1]https://www.litoralulromanesc.ro/moscheea_carol.htm?gclid=CjwKCAjwssvPBRBBEiwASFoVd-YWQDAg0qTQAbJqf_Go7-t8ByTieKUa4WavtZ9dnSNpsB5a14vxNRoC7j8QAvD_BwE

[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Arge%C8%99

image_pdfimage_print
Scroll Up