Origini | Origins of country

Prin istoria României, se înțelege, în mod convențional, istoria regiunii geografice românești, precum și a popoarelor care a locuit-o și care, pe lângă diferențele culturale specifice și transformările politice i-au atribuit o identitate specifică.

Fig. 1 – Harta României actuală

Teritoriul de astăzi al României a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Pe baza datelor istorice, specialiștii apreciază că primele manifestări de viață omenească pe teritoriul României datează de acum aproximativ 40.000 de ani.

Ion de la Anina este numele desemnat de istorici pentru un individ din specia Homo Sapiens ale cărui rămășițe au fost găsite în 2002 în Peștera cu Oase, de către un grup de speologi de la Timișoara într-una din cele 200 de peșteri din Munții Aninei, din județul Caraș-Severin.[1] Din scheletul lui Ion s-a găsit, de fapt, o mandibulă, care este cea mai veche rămășiță de Homo Sapiens din Europa descoperită până în prezent. Acest os demonstrează că Ion a trăit în urmă cu aproximativ 37.000 – 42.000 de ani în urmă.

„Prin faptul că în zona aceasta s-a găsit un rest de om modern mai vechi decât tot ce era cunoscut în Europa Occidentală, ne dă indicații că putea fi un culoar de trecere pe aici în ceea ce privește răspândirea populației de Homo Sapiens pe continentul nostru. Iarăși este important, pentru că înseamnă că în aceeași perioada, în Europa, Homo Sapiens trăia în paralel cu omul de Neanderthal, două specii diferite”[2], afirmă speologul Silviu Constantin. În 2011 a fost descoperit în acea peșteră un craniu aproape întreg, tot de Homo Sapiens, denumit Vasile dar, cu toate că se aflau la mică distanță unul de altul, Ion și Vasile nu s-au cunoscut niciodată, pentru că au trăit la 14.000 de ani distanță.

Fig. 2a – Resturi umane: Ion și Vasile de la Anina
Fig. 2b – Resturi umane: Ion și Vasile de la Anina

În 2009, în urma unor explorări în peștera Coliboaia din Munții Apuseni s-au descoperit câteva picturi rupestre. Acestea sunt toate de culoare neagră şi sunt reprezentări de animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felină, două capete de urs şi doi rinoceri.

Se pare că picturile au fost făcute de oamenii preistorici cu ajutorul cărbunelui. De asemenea, au fost descoperite şi câteva gravuri, iar pe planşeu au fost găsite răsfirate oase de urs. Datorită acestui lucru, s-a constatat că în timpul şederii lor în peşteră, urşii au zgâriat pereţii.[3] Grupul de specialiști au descoperit ”că picturile rupestre din Peştera Coliboaia sunt cele mai vechi astfel de picturi nu doar din Europa, ci din întreaga lume, aparţinând unei perioade foarte vechi care se măsoară în mii de ani, între 23.000 şi 35.000 de ani, adică perioada artei parietale”, mai vechi chiar decât celebrele picturi de la Altamira din Spania, Laas Gaal din Somalia, Chauvet și Lascaux din Franța.[4]

Fig. 3 – Picturile rupestre din Peștera Coliboaia

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de Peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Originea țării

De-a lungul istoriei, diferite porțiuni ale teritoriului de astăzi al României au fost în componența sau sub administrația Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus și a celui Austro-ungar.

Dacia și Imperiul Roman

Regatul dacic a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista. Conform informațiilor rămase de la Strabon, dacii locuiau în zona muntoasă (și indică râul Mureș) până în partea superioară a Dunării (denumită Danubius – de la izvoare și până la Drobeta), iar geții stăpâneau partea de la cataracte, (astăzi Cazane) denumită Istru până la vărsarea acesteia în Marea Neagră. Tot el spune că “dacii au aceeași limbă cu geții” și că “elenii i-au socotit pe geți de neam tracic”.

Traian inițiază o amplă campanie împotriva dacilor după ce devine imperator, o campanie cunoscută ca Războaiele Dacice, războaie ce vor necesita utilizarea unei treimi din efectivul întregii armate a Imperiului Roman. Rezultatul primei campanii (101-102) a fost atacul capitalei dace, Sarmizegetusa și ocuparea unei părți din țară. Cel de-al doilea război dacic (105-106) s-a terminat cu înfrângerea lui Decebal și sinuciderea acestuia, regatul său fiind cucerit și transformat în provincia romană Dacia. După înfrângerea dacilor, Traian a organizat la Roma cea mai mare și mai costisitoare festivitate, care a durat aproximativ 123 de zile, cantitatea de aur și argint prădată din Dacia de către romani fiind apreciată de cronicarii antici. Zeci de mii de daci au fost duși în sclavie la Roma, alte zeci de mii de daci au fugit din Dacia pentru a evita sclavia.

Limba română modernă este considerată o limbă romanică. De asemenea, chiar dacă a fost ocupată pentru o perioadă scurtă (107 – 271/276), Dacia a fost poate provincia cu cea mai intensă colonizare, cu oameni din toate provinciile imperiului, iar latina s-a impus ca o lingua franca, procesul fiind asemănător, în anumite privințe, cu colonizarea europeană a Statelor Unite și a Americii Latine. Stăpânirea romană a provinciei era, însă, dificilă, unii istorici susținând că în provincia Dacia romană nu a existat nici un an fără conflicte cu triburile vecine nesupuse Romei. Se spune că Hadrian, conștient de dificultatea menținerii, s-a gândit la abandonarea provinciei, dar ceea ce l-a făcut să renunțe la acest gând a fost siguranța coloniștilor romani din acea regiune.[5] Între anii 271-275 d.Hr. are loc retragerea aureliană.

Originile românilor sunt una dintre cele mai dezbătute probleme din istoriografia românească, deoarece este legată de contextul politic în care Românii și-au revendicat independența pe teritoriile locuite de ei, împotriva împărățiilor dominante (Austro-Ungaria și Rusia): istoricii români s-au străduit să demonstreze continuitatea românească în aceste teritorii, în timp ce istoricii austro-ungari (ulterior și germani) sau ruși (ulterior și din alte țări slave) se străduiau să o pună la îndoială.[6]

Fig. 4 – Columna lui Traian, Roma

 Perioada principatelor și Epoca fanariotă

În primul mileniu, peste teritoriul României au trecut valuri de popoare migratoare: goții în secolul III – IV, hunii în secolul IV, gepizii în secolul V, avarii în secolul VI, slavii în secolul VII, ungurii în secolul IX, pecenegii, cumanii, uzii și alanii în secolele X – XII și tătarii în secolul XIII. În secolul al XIII-lea sunt atestate primele cnezate la sud de Carpați. Mai apoi, în contextul cristalizării relațiilor feudale, ca urmare a creării unor condiții interne și externe favorabile (slăbirea presiunii ungare și diminuarea dominației tătarilor) iau ființă la sud și est de Carpați statele feudale de sine stătătoare Țara Românească (1310), sub Basarab I și Moldova (1359), sub Bogdan I. Dintre domnitorii ce au avut un rol mai important, pot fi amintiți: Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș și Dimitrie Cantemir în Moldova, Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș și Constantin Brâncoveanu în Țara Românească și Iancu de Hunedoara în Transilvania. Începând cu sfârșitul secolului al XV-lea cele două principate intră treptat în sfera de influență a Imperiului Otoman.

Fig. 5 – Mari domnitori români

Transilvania, parte de-a lungul Evului Mediu a Regatului Ungariei, guvernată de voievozi, devine un principat de sine stătător, vasal Imperiului Otoman din 1526. La cumpăna secolelor al XVI-lea și al XVII-lea Mihai Viteazul domnește pentru o foarte scurtă perioadă de vreme peste o bună parte din teritoriul României de astăzi, el înfăptuind, în fapt, prima unire a principatelor românești.

Fig. 6 – Unirea de la 1601 sub Mihai Viteazul

În secolul al XVIII-lea, Moldova și Țara Românească și-au păstrat în continuare autonomia internă, dar în 1711 și 1716 respectiv, începe perioada domnitorilor fanarioți, numiți direct de turci din rândul familiilor nobile de greci din Constantinopol. Prin încheierea pactului dualist în 1867, Transilvania și-a pierdut la scurtă vreme resturile autonomiei sale politice, fiind înglobată din punct de vedere politic și administrativ Ungariei.

[1] http://turism-anina.blogspot.ro/2013/07/ion-din-anina-primul-om-din-europa.html

[2] http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/descoperirea-romaniei/ion-din-anina-primul-om-din-europa-41405.html

[3] https://financiarul.ro/2013/08/20/pestera-coliboaia-cele-mai-vechi-picturi-rupestre-din-europa/

[4] http://hartacomorii.blogspot.ro/2014/07/top-10-pesteri-cu-picturi-rupestre.html

[5] https://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia

[6] https://ro.wikipedia.org/wiki/Originile_rom%C3%A2nilor

image_pdfimage_print
Scroll Up